Despartire .

A plecat .
Soptindu-i ceva la ureche, mainile lor s-au desprins una de alta , fara sa isi dea seama . O ultima privire muta . O privire care nu putea explica nimic din ce urma sa se intample . Tot ce mai vedea el era ceva tulbure. Ea a plecat acum . Se indeparteaza . El o priveste . Aproape ca nu o mai vede . Se ridica pe varfuri , pentru a o putea vedea in continoare . Spera sa isi intoarca capul . Sa ii mai vada ochii . Sa ii mai simta privirea . Insa , nimic . In disparare , alearga dupa ea . Goneste grabit . Privirea ii tremura . Nu mai stia incotro sa o ia , insa isi continua alergarea . Nu mai simtea nici o urma lasata in urma de parfumul ei . A plecat atat de repede . Nici macar o sansa nu a avut sa o impiedice sa nu plece . Se opreste . Fara sa incerce sa isi explice de ce a plecat , se aseaza jos . Prin fata ochilor trec doar straini . Prin mintea lui au ramas doar soapte oarbe .
Ea ...
Ea a plecat . Nu voia sa priveasca inapoi . Stia ca isi va face rau . Asa ca se grabea sa ajunga undeva . Dar unde ? Incerca sa se convinga ca nu a facut nimic rau . Isi musca buzele . Nu stia unde ajunsese . Nu stia nici de ce plecase de langa el . Se opri . Se uita inapoi , sperand ca el sa vina dupa ea sa o caute . Insa , era prea departe . Deja se pierduse de urmele lui . Sau poate nici nu a vrut sa vina dupa ea ? Se opreste . Tot ce voia era sa fie langa el . Dar plecase . Eclipsand tot din jur , isi continua drumul, nestiind clar ce va urma .

Versuri , Born Again

De multe ori stai si te gandesti
Si e normal sa te intrebi oare de ce traiesti?
Ce rost are viata si de unde vii
Incotro vei merge intr-o buna zi?
Privesti ca-ntr-o oglinda in inima ta
Si nu te poti minti, stii ca-ti lipseste ceva.
Dar oare ce ?
Dar oare ce?

Mereu ai incercat sa-ti umpli acest gol
Uitandu-te in vietile prietenilor
Tanjeai dupa un gram de fericire
Dupa ceva real, tanjeai dupa iubire.
Dar nimeni nu e-n stare sa ti le ofere
Caci nu e om pe-acest pamant cu asa putere
Si totusi…este cineva.



Versuri Cristian Cazacu ( Born Again )

Egoism , prostie , imbecilizare !

Si pentru ca nu am mai postat ceva nou de mult , m-am gandit sa mai scriu cate ceva pe aici . In orice caz , s-au intamplat multe de la ultima postare . Asa ca as avea cate ceva de rezumat . Ok ! Deci am observat ca daca tu incerci sa faci ceva ce restul din jurul tau nu reusesc , o sa incerce sa te impiedice , pentru ca , na : daca nu au ei , sa nu ai nici tu . Chestia asta da dovada de prostie . Sau poate egoism ? In orice caz , drumul de la prostie la egoism e foarte scurt . :) . Imbecilizarea are un ritm foarte rapid . Tre sa fugi de ea , sau sa o infrunti . Si daca ai ales sa fugi , trebuie sa fugi foarte repede . Daca ai ales sa o infrunti , trebuie sa fii puternic . Motivele si scuzele stupide planeaza deasupra noastra . Am inceput sa devenim umbrele noastre . Dar am cam uitat ca umbrele sunt calcate in picioare . Oare de ce ne mai numin noi : Lumea civilizata ? Serios ! In orice carte de istorie , o sa gasesti scris de cel putin 4-5 ori cuvintele astea facand referire la lumea contemporana ! Dar oare de ce ? Cand noi nu facem decat sa jignim , sa demoralizam , sa murdarim ce a mai ramas curat ! Mie unul , imi e frica sa ma uit sau macar sa ma gandesc la ce o sa fie mai departe , pentru ca nu o sa vad nimic ! Oare nu am obosit incercand sa fim doar ce vor ceilalti sa fim ? Oare o sa uitam de tot de dragoste ? O sa uitam de tot de Dumnezeu ? O sa ne gandim doar la noi ? O sa continuam sa ne flatam pentru lucrurile marunte ?! Atat de marunte incat ceilalti nici nu le observa ! Sau o sa incercam sa luam atitudine si vom renunta pentru ca e prea mult de luptat ? . Greu de spus ce vom alege . Probabil ca nu vom alege nimic . Vom ramane indiferenti si egoisiti .

Weezer ...

Choose to be different ! Choose to love ! Choose to be you !

Oare unde ne ascundem ? Stii cate inimi se zbat in noapte ? Oare unde ne este curajul ? unde ne fug gandurile ? dar sentimentele ? de ce totul a devenit o rutina ? de ce nu mai luptam ? oare chiar am renuntat ? Si daca am renuntat , ce asteptam ? Sa lupte altcineva pentru noi ? De ce am devenit atat de reci ? De ce facem o multime de lucruri inutile , care ne mananca o gramada de timp ? De ce atunci cand vrem sa facem o chestie draguta , ezitam , sau renuntam ? De unde atata teama ? O sa dam vina pe timiditate sau pe nervi , asa-i ? De ce ne dam de partea cea slaba , doar ca sa ne putem feri ? De ce facem ceva de care nu suntem responsabili ? De ce fugim ? De ce ignoram atata iubire ? Daca ne intunecam , cum o sa mai vedem drumul ? De ce dupa fiecare alegere , devenim atat de apasati , vazand ca din nou am facut o alegere gresita ? De ce pierdem timpul ? De ce te multumesti cu ce faci , cand stii ca nu e ceea ce vrei sa faci ? Crezi ca o sa te salveze cineva daca nu schitezi niciun gest ?! De ce ne folosim de iubire pentru a ne simti noi bine ? De ce tratam sentimetul asta ca pe o joaca ? De ce suntem atat de plini de noi , si totusi suntem atat de goi ? De ce ajungem sa ne purtam cu cel de langa noi ca si cum ar fi o jucarie ? De ce atatea intrebari ?? Din cauza iresponsabilitatii si imaturitatii noastre :| ... O multime de suflete se ofilesc in fiecare zi ... Oare chiar nu mai stim ce este iubirea ? oare uitam ca iubire inseamna daruire ? Noi vrem totul !! Dar noi ce oferim ? nu oferim nimic !! Stiu !! E adevarat ca cea mai mare lupta o ducem impotriva noastra ... Dar eu cred ca nu luptam destul ... si preferam sa hoinarim ... refuza !! refuza sa fii unul din prostii de pe strada !!

I'm staring in the face of the miracle maker.

Oh God , why did You call , why did You wait , for someone so guilty , for someone so fake ? :(

Thank You my Savior >:D< !!!

Privire de ansamblu ...

Iarasi dimineata ... Privirea mea se striveste de geam ... Vad putin soare ... Cativa vecini merg grabiti prin zapada ce acopera drumul ... Desi sunt vecinii mei , si se cunosc de ani de zile , se simte intre ei un raport de indiferenta colectiva ... Sunt straini unul fata de celalalt ... Dar ... O masina ii claxoneaza ... Vine un BMW ... Oamenii fac loc ... Din masina , coboara un domn cu servieta ... Isi face loc , trecand pe langa cersetorul care isi cara pungile aproape goale ... De ce pe domnul cu servieta l-as putea iubi iar pe cersetor nu ? Ar trebui sa ii iubesc ca pe mine insami ... Dar nu ne-a placut lumea asa cu a creat-o Dumnezeu , si ne-am construit o lume cu arhitectura proprie ... Am pus inconstienti cate o caramida de scrum , una de paie , una de de praf si rar , cate o caramida mai sigura ... Ciudat nu-i asa ? Valorile noastre sunt distorsionate ... Devin sub-apreciate sau supra-apreciate ... Nu mai stim ce simtim ... De asta avem mereu de pus intrebarea : Mai exista oare iubire adevarata ? ... Am ajuns sa ne agatam de aparente si sa ne schimbam masca , exact ca un cameleon , in orice imprejurare... Vom ajunge sa ne convingem pe noi ca suntem ceea ce vrem sa parem ca suntem ... Astfel , dam la o parte printul deghizat in cersetor si primim cu multa dragoste cersetorul deghizat in print ...Suntem bolnavi , asta e clar ... Suferim de iluzia puterii ... De fiecare data cand avem ocazia , ne flatam la orice lucru mic , uitand astfel sa ne cunoastem puterile si limitele ... Am ajuns sa ne credem puternici doar pentru ca stim sa lovim cu pumnul , stim sa conducem un tanc , stim sa manuim o arma ...Dar oare asa suntem noi puternici ? Uitam de multe ori ca puterea nu inseamna forta , ci iubire ... Nu suntem puternici cand cucerim , cand omoram sau jignim ... Suntem puternici atunci cand intindem o mana celui slab ... Bogatia nu inseamna sa posedam ci sa oferim ... Am ajuns dependenti de lucrurile lumesti ! Au pus stapanire pe noi , iar noi credem ca defapt noi le stapanim ! Visare curata ! Am uitat de Dumnezeu , de cel de langa noi ... am uitat pana si de scopul pentru care traim ... De ce suntem asa de siguri de drumul nostru cand habar nu avem unde ajungem ? Dresam pe cel slab de langa noi , dupa placul nostru , pentru a ne putea simti puternici ... Prea multa harmalaie ... Prea multa agitatie , nepasare , indiferenta , singuratate !!! Lumea asta moare incet ... Insa ne mai putem salva ... :)


[ Articol inspirat din revista " Fitzuica " ]

Haotic ... sau cam asa ceva ... In orice caz , nimic clar...

Un creion ... O foaie mototolita ... dar cel putin pot sa desenez pe ea :-s ... Dupa prima linie , am impresia ca acel creion ma priveste :-s ... Ciudat ... Oare de ce foaia mi se pare cumplit de goala chiar si dupa ce am umplut-o cu mii de desene ? ... Cateva versuri imi suna in minte ... Le fredonez ... Meditez asupra lor :-s...Apoi o liniste acopera camera ... nimic nu mai misca ... In toata linistea asta , un singur lucru e haotic ... Gandul meu ... Privirea imi fuge si ramane fixata pe un calendar ... E deja decembrie ... Doar cateva zile si se mai duce un an ... Eu cu ce m-am ales ? Oare de ce am lasat anul acesta sa treaca pe langa mine ? Doar stiam ca o sa imi para rau :-s ... " timpul trece si fara sa faci nimic " ... hmm ... Oare ce se intampla ? :| ...